Când un bărbat și o femeie devin unu, acel ”unu” esti TU (Rumi)

joi, 24 aprilie 2014

Dorinta si Iubire

Maria Magdalena prin Pamela 


Dragi bărbați și femei, vă salut pe toți. Sunt aici în mijlocul vostru ca suflet, ca femeie, și ca soră. Eu sunt una cu voi, și după ce am fost și eu om, cunosc din interior toate sentimentele pe care le aveți astăzi. Ele nu-mi sunt străine.

Ceea ce mă izbește cel mai mult, acum că privesc la viața de pe Pământ de pe această parte, este cât de prețioasă este viața pe Pământ. Vulnerabilitatea de a fi uman, durerea și rănile pe care le îndurați în timp ce sunteți pe Pământ, și totuși, incredibilul vostru curaj, dorința voastră stăruitoare pentru Lumină și Iubire, perseverența și îmbucurătoarele voastre victorii. Acestea sunt pentru mine acum caracteristicile vieții de pe Pământ. Vă văd drept îngerii curajoși care își asumă această experiență, această aventură.

Când coborâți în viața pământească, aproape întotdeauna veniți dintr-un tărâm care vibrează la un nivel mult mai înalt decât o face acum societatea umană de pe Pământ. Undeva profund în interiorul vostru, voi spuneți ”da” întâlnirii cu această energie a Pământului. Luați decizia: ”Am de gând să fac acest lucru”: dansul cu viața pe Pământ, care, în parte, este dansul cu întunericul, cu frica, cu rezistența, cu singurătatea și cu sentimentul de a fi piedut. Vă asumați acest risc, iar acum pot vedea de ce. În ciuda tuturor suferințelor, efortului, greutății nu există nici un alt loc atât de profund, atât de bogat și atât de intens ca atunci când sunteți întrupați în materie, în formă.

Adeseori însă, voi vreți să vă despărțiți de formă și să treceți dincolo de ea, să fuzionați cu ceva mai mare, ceva mai înalt. Voi căutați să vă eliberați de limitările vieții pământești. Dar eu văd frumusețea din voi așa cum sunteți voi, ca oameni pământeni: bărbat, femeie, copil sau adult. În acea formă specifică pe care o aveți, voi radiați Lumina Creației. Multe tradiții spirituale s-au axat pe transcederea formei umane: ”corpul nu este bun, el nu este un mesager al adevărului; emoțiile sunt suspecte, pasiunile ies din discuție; sexualitatea este o sursă de tentații, da chiar otrăvitoare.” Întreaga existență pământească a fost de fapt slăbită și jefuită de sacralitatea sa prin acest tip de gândire, iar acest lucru s-a întâmplat din dorința de control.

Au fost puteri pe Pământ care și-au dorit controlul asupra vieții. Iar pentru a exercita controlul asupra oamenilor, asupra vieții, v-ați dat seama că cea mai bună cale de a-l obține este prin intermediul minții: prin ideile și imaginile pe care le difuzați, pe care le folosiți pentru a îndoctrina. Controlul mental este mult mai atotcuprinzător decât manipularea prin puterea fizică. Puteți atinge oamenii profund în sufletele lor și să-i schimbați atunci când le puneți în față anumite imagini în legătură cu cine sunt ei, cu vrednicia sau cu nevrednicia lor, cu bunătatea sau cu ”răutatea” (maleficul) impulsurilor lor naturale.

Ați fost afectați foarte profund în acest fel, și din cauza acestei condiționări ați început să vedeți viața de pe Pământ ca nevrednică în multe feluri. Așa ați fost învățați și, în mod inconștient, voi purtați în continuare cu voi aceste impresii. Ele mai au încă influență asupra felului în care gândiți despre voi înșivă, simțiți în legătură cu corpul vostru, cu poftele, dorințele, emoțiile și pasiunile voastre.
În zilele noastre lucrurile încep să se relaxeze; vechile idei sunt pe punctul de a se prăbuși. Acest lucru se datorează faptului că din ce în ce mai mulți oameni se trezesc și simt dorința de a fi sinceri cu ei înșiși. Acest nou val de energie trezește oamenii individual, unul câte unul, și pe măsură ce crește, el va afecta societatea ca întreg. Este o mișcare înapoi pe Pământ, ați putea spune, și înapoi către sinele vostru natural, în timp ce sunteți o parte a Pământului. Corpul vostru este parte din Pământ: sexualitatea voastră, instinctele voastre, limbajul corpului vostru sunt o parte a pământului. Natura voastră pământească nu poate fi negată pe termen nelimitat; ea este o parte viabilă a Creației.

Și cum stau lucrurile cu voi în acest context, între inferior (jos) și superior (înalt)? În mod tradițional vouă vi s-a spus că spiritualitatea are de-a face cu ”superiorul”(înaltul), și de multe ori, deasemenea, cu servitutea față de un ideal – voi în serviciul a ceva mai înalt – cum ar fi să vă puneți în slujba aproapelui vostru și a comunității voastre. Iar inferiorul (josul) a fost echivalat cu ceea ce este ego-orientat, concentrarea pe voi înșivă, urmărirea propriilor voastre dorințe. Dacă v-ați urmat propriile voastre înclinații, ați ”ieșit din rând” și ego-orientarea a fost încărcată cu păcat și judecare.

Cu toate acestea, acum vă aflați în mijlocul unei transformări în ceea ce privește modul în care percepeți spiritualitatea. Simțiți chemarea schimbării cu întreaga voastră ființă și ați venit aici pentru a sprijini trezirea conștiinței pe Pământ. Înainte de a plonja în viața voastră actuală ați simțit potențialul unei schimbări fundamentale, schimbare care are loc în acest moment. Sufletul vostru a simțit atracție față de această schimbare și voi ați decis: ” Vreau să fiu o parte din această schimbare, așa că mă duc din nou acolo”. Dominația vechii conștiințe a fost, așa cum a fost, întinsă până la limită. Lucrurile ar trebui să fie altfel acum. Chiar supraviețuirea în continuare a omenirii, naturii și armoniei pe Pământ depinde de acest lucru.

Acest proces de trezire și de transformare vă cere să vă întoarceți către așa numitul inferior din voi și să-i atribuiți o cu totul altă valoare. Și ce înseamnă să vă întoarceți către inferior? Înseamnă să vă conectați cu corpul vostru, cu pântecele vostru, cu sentimentele voastre – să vă recunoașteți natura animală. Ca ființe umane voi ați trăit în mintea voastră pentru atât de multă vreme încât ați pierdut legătura cu ceea ce eu aș numi ”animalicul” vostru, animalul, partea voastră instinctuală. Acest termen evocă imediat anumite asocieri, dar ce înseamnă de fapt ”animalicul”? Animalele nu au o energie mentală așa cum au oamenii. Ele trăiesc din instinct, dar acel instinct este mult mai sofisticat, un instrument mult mai fin decât este considerat în general de către oameni. Instinctul este în pântecele vostru. Instinctul vă ajută să simțiți în mod direct cum simțiți ceva: dacă simțiți ceva a fi bun sau simțiți repulsie, dacă vă aduce ceva de dorit sau preferați ca acel lucru să dispară. Dar ceea ce este dificil pentru oameni să facă este să se bazeze pe propriul  lor instinct și uneori ei nu-l mai pot simți. Atât de puternic ați trăit din minte încât v-ați pierdut legătura cu instinctul vostru, înțelepciunea naturii voastre animale.

Problematica voastră relație cu animalitatea voastră proprie, cu animalul din voi, se manifestă în mod clar în aria sexualității. Ce se întâmplă atunci când oamenii au o relație intimă, sexuală unul cu celălalt? Într-o prietenie, acolo unde nu este implicată sexualitatea, puteți rămâne, într-o anumită măsură, în afara zonei instinctive, a naturii animalice. Vă puteți conecta prin intermediul minții, iar atunci când legătura devine mai profundă, vă puteți conecta de la nivelul inimii. Dar odată ce între doi oameni se deschide zona sexualității, în joc intră alte forțe. Există o atracție instinctuală la nivel fizic, o atracție între contrarii care are foarte puțin de a face cu mintea, și nici cu inima în mod necesar. Puterea pasiunii lor sexuale de multe ori îi sperie pe oameni și ei pot reacționa în două feluri. 
Atracția poate insufla o teamă atât de mare legată de pierderea controlului, de a vă pierde voi înșivă, încât vă opriți și vă retrageți. Sau, urmați fluxul atracției, dar rămâneți concentrați pe senzațiile de poftă carnală pe care o aveți în corp și nu vă deschideți profundei intimități pe care sexualitatea o poate iniția în voi. Arareori se întâmplă ca doi oameni să poată fi intimi și să poată experimenta conexiunea atât la nivelul naturii lor animalice cât și la nivelul inimii lor.

Este așa un păcat, pentru că sexualitatea poate fi o poartă de acces către un amestec profund al iubirii spirituale și umane. De ce este atât de dificil pentru bărbați și pentru femei să experimenteze aspectul sacru și vindecător al sexualității? Când vine vorba de fizic, de instinctele sexuale, ați crescut cu tot felul de tabu-uri și interdicții. Acest lucru a început să se schimbe în ultimele decenii, dar în acest domeniu încă nu există o libertate reală. Vă puteți simți în largul vostru cu senzația de dorință cu care vă confruntați? Vă puteți bucura de ea? Sau este de fapt o senzație deranjantă de care doriți să scăpați, fie prin sex fizic (adică să faceți sex în modul de ”a te scărpina acolo unde te mănâncă”), fie prin a vă închide în fața ei folosind puterea minții? Pentru oameni este încă dificil să-și îmbrățișeze propriile dorințe sexuale într-un mod jucăuș și plin de bucurie. Ceea ce se întâmplă este că, fie se blochează în judecăți sau temeri legate de aceste dorințe, intrând în minte, fie se scufundă în pofta lor într-un mod vinovat, secretos, făcând din sexualitate ceva ce se întâmplă pe întuneric. În ambele cazuri însă, nu poate exista o legătură între inimă și bestie, între superior și inferior, între poftă și iubire. Nefiind în stare să apreciați partea animalică, nu vă puteți conecta nici la partea voastră iubitoare și spirituală.

Cum puteți reconecta ceea ce a fost separat și să vă simțiți mult mai în largul vostru cu propria voastră natură animalică și sexuală? Mai întâi de toate, onorați-vă corpul și eliberați-vă de vechile judecăți legate de dorință și sexualitate. Dorința este un flux natural de energie generat de către corp. Este inocent și nu este în mod inerent periculos sau distructiv. Încercați să-l întâmpinați cu bucurie și plăcere. Ori de câte ori simțiți dorința, bucurați-vă de furnicăturile din corpul vostru, vedeți-le ca pe ceva plăcut în sine, fără a fi nevoie să acționați asupra ei. Există o senzualitate de bază a corpului vostru ca un curent subteran și care vă permite să vă bucurați de diferite tipuri de senzații corporale cum ar fi mâncatul, băutul, atingerea, dansatul, îmbăiatul sau plimbatul la soare. Sexualitatea, a face sex cu altcineva, este o expresie a acestei senzualități de bază care vă aparține ca ființă umană. Nu vă fie rușine de ea, bucurați-vă de ea. Natura voastră senzuală este ceva prețios și delicios. Dacă voi vă îmbrățișați propria voastră natură senzuală și vă întâmpinați cu bucurie senzațiile de dorință cu o minte deschisă, vă veți distra cu ea! Ați putea să o împărtășiți cu o altă persoană și dacă există o legătură profundă între voi, veți observa cum curgerea dorinței vă va aduce mai aproape de acea persoană, permițând inimilor voastre să se deschidă una celeilalte iar unirea dintre voi să nu aibă loc doar la nivel fizic ci și la nivel emoțional și spiritual.

Dorința poate conduce la iubire și la intimitate adevărată. Ceea ce aș dori să subliniez este că dorința nu este opusul iubirii sacre și senine dintre doi oameni. Dorința și iubirea pot coexista împreună, iar dorința, de fapt, poate ajuta la atingerea unei stări profunde de intimitate cu o altă persoană, dacă vă predați ei fără rușine sau rezerve. Aveți adânc înrădăcinată acea noțiune potrivit căreia dacă vă dați drumul, dacă vă lăsați purtați de valul emoțiilor sau pasiunilor voastre, veți scăpa lucrurile din mână. Dar de multe ori este chiar pe dos. Dacă încercați să înfrânați sau să controlați ceva, așa cum ar fi energia sexuală, vă puneți de-a curmezișul unei forțe naturale care este atât de puternică, încât oricum veți pierde. Prin înfrânarea ei veți obține doar forme distorsionate sau chiar pervertite ale sexualității. Formele degradante ale sexualității sunt întotdeauna însoțite de judecăți bolnave și rigide ale naturii umane. Acesta este motivul pentru care fervoarea religioasă și perversiunea sexuală merg adesea mână în mână.

A vă simți în siguranță cu propria voastră natură sexuală este primul pas către o legătură intimă cu o altă persoană. Vă apreciați propriul corp și tipul de experiențe pe care el vrea să vi le ofere. Binențeles, pentru a vă conecta intim cu o altă persoană necesită mai mult de atât. Aveți de-a face cu o altă persoană, formată și modelată de un istoric și de condiții diferite. Pentru ca amândoi să vă simțiți siguri și în siguranță este nevoie ca inimile voastre să se deschidă una în fața celeilalte.  Amândoi v-ați construit ziduri de apărare pentru a vă proteja împotriva capitulării în fața altcuiva, împotriva încrederii. Toți purtați în voi răni emoționale vechi. Fiecare dintre voi v-ați construit o astfel de apărare și este important să o recunoașteți în voi înșivă. Intimitatea emoțională apare atunci când sunteți dispuși să faceți față propriilor voastre frici și atunci când sunteți cu adevărat dispuși să înțelegeți unul durerea celuilalt. Pe măsură ce sunteți dispuși să faceți acest lucru, în inimile voastre se va instala bucuria și un flux de vindecare va curge între voi. Veți deveni mai apropiați, atât la nivelul corpului cât și la nivelul sufletului. Acest proces delicat de a vă apropia este ceea ce înseamnă de fapt arta de a face dragoste. El implică devotament, răbdare, onestitate și curaj. Este atât pasional cât și înalt spiritual.

Când inițial am vorbit despre cât de prețioasă este experiența umană pe Pământ, m-am referit deasemenea și la arta de a face dragoste. Ca suflet, voi nu sunteți legați de o formă. Voi nu sunteți, în esența voastră, bărbat sau femeie, copil sau adult, bolnav sau sănătos – toate acestea sunt doar manifestări temporare. Cu toate acestea, aceste forme temporare vă oferă o varietate de experiențe care pot fi potențial deosebite și profund spirituale. A fi femeie sau bărbat vă oferă posibilitatea de a experimenta modul uman de a face dragoste, de a vă bucura de el din punct de vedere fizic, emoțional și spiritual.

Există multă confuzie în legătură cu sexualitatea în societatea umană. În întâlnirea dintre un bărbat și o femeie, poate exista o deschidere către o comuniune sacră, un spațiu în care să vă simțiți ridicați într-o plinătate care vă transcede pe amândoi ca ființe umane. Puteți să-i spuneți sufletul, sau Dumnezeu, dar ceea ce este de remarcat, este că această experiență sacră nu arată deloc așa cum arată dorința carnală, deși dorința – explorarea fizică reciprocă – reprezintă intrarea în ea. Natura voastră pământească nu este comună sau josnică, sexualitatea și spiritualitatea pot fi partenere. Acesta este motivul pentru care vă încurajez să vă simțiți în largul vostru cu propria voastră pasiune, cu dorințele voastre trupești, cu sexualitatea voastră. Explorați-o în ritmul vostru propriu. De fapt, aș dori să vă invit acum să permiteți conștientizării voastre să coboare în pântece. Conștientizarea voastră nu este altceva decât o concentrare, așa că conduceți-vă acum concentrarea pe pântece. Experimentați cum simțiți acea zonă, și afundați-vă și mai mult în zona organelor voastre sexuale și a chakrei rădăcină (zona coccisului) – pelvisul vostru. Coborâți în această regiune a corpului vostru cu atenția fiind în același timp obiectivi și neutri. Aceasta este o parte minunată a corpului vostru și simțiți aici sursa forței vitale – puteți vedea sau simți o culoare. Experimentați cum puteți permite ca acel flux al forței vieții, a senzualitații și fizicalității să coboare prin picioarele voastre și să facă legătura cu Pământul. Simțiți cât de benefic și de natural este să experimentați acest flux al corpului.

Observați, dacă puteți, dacă corpul vostru are nevoie acum de ceva, dacă i-ați permis să experimenteze tot ceea ce îi place să experimenteze. Poate că există ceva ce corpul vostru ar dori să experimenteze de mai multe ori în viața voastră de zi cu zi? Poate fi un lucru simplu, ceva ce mental evitați. Luați acele nevoi în serios, corpul vostru vrea să vă aducă Acasă. Corpul nu este în opoziție cu sufletul, el este sufletul în formă materială. Mintea voastră, mai degrabă decât corpul vostru, este cea care vă îndepărtează de sufletul vostru. Faceți pace cu corpul vostru și bucurați-vă de multele lucruri pe care vi le oferă. 

© Pamela Kribbe

Traducere Monica Poka

Sursa: http://dincolo-de-mine-sunt-eu.blogspot.ro

Orice relatie are doua capete


orice relatie are doua capete 
Suntem responsabili de capătul nostru de relație
Orice relație are două capete. Fiecare dintre noi suntem responsabili de capătul nostru de relație, de acțiunile, de emoțiile și alegerile noastre. Suntem responsabili de ceea ce oferim și de ceea ce acceptăm să primim.

Pentru a dobândi un plus de armonie și împlinire în relațiile noaste, trebuie să ne oferim mijloacele practice, concrete, transpuse în acte, alegeri și angajamente în viața noastră relațională zilnică. Mai întâi trebuie să înțelegem unde greșim și apoi cum să adoptăm atitudini care favorizează maturizarea noastră și îmbogățirea relației.


Erori în relația de cuplu
1. Să-l considerăm pe celălalt responsabil de fericirea și împlinirea noastră.

2. Să ne lăsăm definiți de celălalt. Să ne mulăm mereu pe ce vrea celălalt ignorând ceea ce simțim sau dorim noi.

3. Să ne bazăm pe ceea ce presupunem că celălalt gândeşte, își dorește sau are nevoie. Să gândim în locul lui. Să acționăm pentru celălalt sau în locul lui fără să fim atenți la ceea ce simte sau își dorește.

4. Să ne lăsăm afectați de temeri și să le întreținem.

5. Să cultivăm starea de victimă.

6. Să confundăm emoțiile de moment cu relația.

7. Să privim relația ca un „spațiu” care există pentru a ne îndeplini nevoile și dorințele, iar celălalt are obligația să ni le satisfacă.

Atitudini constructive în relația de cuplu
1. Să ne asumăm responsabilitatea fericirii și împlinirii personale. Să acționăm pentru a le dobândi și să le împărtășim cu ființa iubită.

2. Să devenim conștienți de ceea ce suntem și de ceea ce ne dorim, de nevoile și aspirațiile noastre. Să le exprimăm deschis fără nevoia disperată de a fi aprobați, fără teama de a fi respinși, fără pretenția de a ne fi satisfăcute de către celălalt. Să îndrăznim să fim autentici.

3. Să-l invităm pe celălalt să se exprime. Să-i dăm voie să-și împărtășească nevoile, temerile, aspirațiile, bucuriile (și pe cele care nu sunt generate de relația noastră), eșecurile, realizările, sentimentele. Să-l ascultăm fără să-l criticăm, fără să-i impunem punctul nostru de vedere. Să-l vedem așa cum este fără să proiectăm fantasmagoric asupra lui ceea ce am vrea să fie. Să-l acceptăm și să-l iubim așa cum este.

4. Să recunoaștem dorința care se ascunde în spatele oricărei temeri. Să ne ascultăm dorințele și să acceptăm că le avem chiar dacă nu le satisfacem. Uneori ne temem de fapt de puterea dorințelor noastre, de faptul că nu le vom putea stăpâni sau că neîmplinirea lor ne va frustra foarte mult.

Simpla acceptare conștientă a dorințelor noastre ne detașează într-o oarecare măsură de ele și le scade puterea pe care o au asupra noastră. În felul acesta va fi mai ușor să fim lucizi și să realizăm dacă temerea pe care o simțeam inițial are cu adevărat un fundament real și ce putem face pentru a o depăși.

5. Să ne asumăm responsabilitatea propriilor acte și angajamente. Să realizăm că suntem coautori ai relațiilor noastre. Nimeni nu are o poziție de victimă într-o relație fără să o accepte (conștient sau inconștient). E o poziție pe care o adoptăm din neîncredere în noi înșine, din teama de a ne asuma responsabilitatea propriei vieți, din neînțelegerea faptului că avem puterea de a alege. Chiar mai mult decât atât, suntem responsabili de alegerile pe care le facem clipă de clipă.

6. Să înțelegem că fiecare dintre noi poate avea în anumite momente diferite reacții emoționale pozitive sau negative, fără ca acestea să fie definitorii pentru noi sau relația noastră. Să facem diferența dintre emoții conjuncturale și relație, dintre trăiri de moment și sentimentele profunde, de durată (care cu adevărat susțin sau deteriorează relația).

Să nu îl etichetăm pe celălalt sau pe noi înșine după o reacție de moment. Să urmărim să înțelegem sensul comportamentului nostru și al celuilalt. Să acționăm înțelept, dacă este cazul, pentru a-l corecta. Să fim atenți la preponderența relației și să nu o etichetăm după o situație de moment.

7. Să privim relația ca pe un spațiu sacru al iubirii în care dăruim tot ceea ce este mai bun și mai frumos în ființa noastră și în care ne bucurăm cu recunoștință de tot ceea ce ne oferă minunat ființa iubită.


Tot ceea ce se petrece în relațiile noastre are legătură cu ceea ce ne dorim, cu ceea ce exprimăm, cu gradul nostru de maturitate emoțională, erotică, afectivă și spirituală, cu alegerile pe care le facem și cu deschiderea noastră reală față de IUBIRE.


Sursa: http://venus.org.ro







luni, 14 aprilie 2014

Iubirea de Sine

trandafir_in_inima .
.
.
.
.
.
.
.
.
.
Ce este iubirea de sine, in ultima instanta? Este starea naturala de A FI.
Iubirea este cheia, insa in urma experientelor de dinainte de a veni pe Pamant si a experientelor in aceasta dimensiune, conceptul de iubire s-a distorsionat. Conceptul, nu iubirea insasi!
Iubirea este starea naturala a fiintei, la fel ca si libertatea, bucuria,  starea de armonie, de bine. De fapt, toate acestea sunt alte cuvinte pentru a exprima iubirea.
De aceea va spunem ca doar experientele conteaza atunci cand va treziti, deoarece nu puteti gresi si, prin urmare, va puteti elibera de indoiala, de asteptari, va puteti deschide spre a primi, spre a le imbratisa.
Sa revenim acum la practicarea iubirii de sine, pentru a va aminti de ce sunteti aici: sa actionati ca intregul Voi.
Si pentru ca totul se reduce la relatii, cu voi insiva, cu ceilalti, cu mediul inconjurator, cu planeta, cu taramul angelic, sa vorbim despre iubirea de sine ca fiind cel mai important lucru in abordarea relatiilor.
Iubirea de sine are multe fatete:
- a avea grija de voi, din toate punctele de vedere: fizic, spiritual, emotional;
- a va incuraja si aprecia, a va reaminti ca meritati, ca sunteti demni;
- a va reaminti ca sunteti o fiinta pretioasa prin sine si a va trata in consecinta.
A avea grija de voi insiva din punct de vedere fizic inseamna a dormi suficient, a avea o alimentatie sanatoasa, a face miscare.
A avea grija de “hrana” intelectuala inseamna a va face timp pentru a va instrui in domeniile care va plac, a citi ceva ce va inspira, va stimuleaza interesul, a urmari documentare care va deschid orizontul, a urma unele cursuri.
Este important, de asemenea, ca visele si aspiratiile personale sa devina o prioritate (nu neglijati ceea ce este important pentru voi!). Reamintiti-va:  meritati, asa ca actionati in aceasta directie!
Subliniem faptul ca este necesar sa eliberati conceptul ca trebuie sa sacrificati propria bucurie, stare de bine, pentru a fi un bun partener. Este chiar opusul a ceea ce este eficient si real. Cu cat mai mult practicati iubirea de sine, cu atat mai mult veti avea de oferit.
Nu veti mai astepta ca partenerul sa va satisfaca nevoile, sa va implineasca asteptarile. Practicand iubirea de sine veti fi impliniti si veti avea ceva de oferit, ceva foarte pretios: exemplul personal. Veti castiga si voi, si partenerul!
Oricine doreste sa fie in preajma celor care emana echilibru fizic si psihic, optimism, entuziasm, care isi urmeaza aspiratiile si ii inspira si pe altii!
Nimanui nu-i place sa fie in preajma cuiva care este epuizat fizic si psihic, care se critica in mod continuu, care are grija de altii neglijandu-se, care vorbeste mereu despre cat de nedreapta si grea este viata!
Pentru a fi fiinta iubitoare, cu adevarat, este necesar sa practicati iubirea de sine pana cand o incorporati, pana cand deveniti Iubirea insasi.
Atunci veti avea multe de oferit, veti fi doriti in orice fel de realtie: cu un partener, in relatia de familie, la serviciu etc.
Mai mult decat orice, toti vor sa vada un exemplu demn de urmat, iar acea persoana sunteti voi, deoarece ati venit in aceasta viata sa va amintiti de adevarata voastra natura de fiinte iubitoare, creatoare, independente. Pentru voi viata nu are niciun secret, cand deveniti iubirea insasi. Atunci va manifestati ca cine sunteti cu adevarat!
Pentru voi viata este simpla bucurie de a imbratisa experientele pe care le alegeti in fiecare moment, deoarece traiti in prezent!
Viziunile/dorintele/alegerile celui care practica iubirea de sine sunt manifestate din si prin cunoastere!
Stiind ca starea de bine este starea naturala de a fi si, prin urmare, fiind alegerea voastra principala – va alegeti pe voi insiva – veti atrage experientele care va aduc bucuria simpla de a fi prezenti in experiente, in pretioasa voastra viata, celebarand-o si celebrandu-va!
Mesagerul Erei Noi – Prezenta Eu Sunt 
mesaj 'Prezenta Eu Sunt', transmis prin CostinGet, Martie 2014
Sursa: www.iamthatiam.ro - preluat de pe Newsletter Terapie prin Iubire 
.

miercuri, 2 aprilie 2014

Împărăția fericirii și speranței


povestiri inspirateA fost odată, într-o țară foarte îndepărtată și plină de fericire, un împărat și o împărăteasă ce aveau o fiică foarte frumoasă și bună la suflet. Toată lumea era fericită în această împărăție.

Dar, într-o zi obișnuită, ca toate zilele de altfel, a căzut din cer o picătură foarte mare de apă. Și în acea picătură era un băiat de o frumusețe nemaivăzută. Tânăra prințesă s-a îndrăgostit pe loc de băiat și i-a cerut părinților ei să afle cine sunt părinții lui și să le-o ofere pe ea ca noră. Nici nu termină de vorbit cu ei, că intră brusc în cameră frumosul băiat. Acesta le-a spus că el este o ființă venită din Cer și că a dorit să vină pe Pământ s-o vadă pe fiica lor deoarece vestea bunătății și frumuseții ei a ajuns până acolo sus, la ei. Le-a mai spus că el nu poate rămâne pe Pământ pentru că locul lui este în Cer. Și în acel moment, tânărul cel chipeș a dispărut.

Auzind și văzând acestea, fata s-a întristat foarte tare, iar tristețea i-a furat puțin din frumusețe. A rămas ea tot frumoasă, dar i s-a împietrit inima, și asta a făcut ca frumusețea ei să fie una rece.

Atunci, împăratul și împărăteasa au anunțat că dacă va fi cineva care să trezească din nou fericirea în inima fiicei lor, atunci ei vor da jumătate din împărăție acelei persoane. Dar nimeni nu a reușit să fericească pe tânăra prințesă.

După multe săptămâni de zile, la curtea împărătească a apărut o bătrână uscăţivă și gârbovită. Ea le-a spus împăraților că va reda căldura inimii fiicei lor în doar câteva săptămâni, dar pentru aceasta are nevoie să fie singură cu fiica lor, într-un loc retras, departe de ochii tuturor oamenilor. 

Cu mare greutate și-au dat cei doi părinți fiica pe mâna bătrânei, dar fata lor a rămas rece la tot ce se petrecea în jurul ei. Gândul ei a rămas la tânărul de care se îndrăgostise. Așa că, luându-și rămas bun de la părinți, a urmat-o pe bătrână până când au ajuns într-o pădure îndepărtată.

Aici, bătrâna a supus-o pe tânăra fată la o grămadă de încercări. I-a testat umilința, supunerea, curajul, dar cel mai mult, i-a testat speranța. I-a spus că dacă îl va iubi pe băiatul din Cer ca și cum el ar fi tot timpul lângă ea, atunci cu siguranță el va veni pe Pământ pentru ea.

Din acel moment, fata făcea tot ce îi cerea bătrâna, cu o stare plină de speranță. Acum totul avea un sens. În fiecare zi se uita în ochii bătrânei fiind atentă la privirea acesteia, iar bătrâna o încuraja cu fiecare privire. Au trecut astfel doi ani de zile.

Deși nu apărea nici un semn că băiatul din Cer va mai veni, prințesa se manifesta ca și cum băiatul din Cer ar fi chiar lângă ea. În al treilea an, bătrâna a spus că a sosit timpul ca ea să se întoarcă acasă la părinți. I-a mai spus că acolo va avea o mare surpriză, dar că ea nu se va întoarce la palat, deoarece e chemată în altă parte. Astfel că prințesa va trebui să se întoarcă singură.

Cu mare părere de rău s-a despărțit prințesa de bătrână și înainte de plecare a rugat-o să-i spună cine este. Atunci bătrâna i-a răspuns:” Eu sunt înțelepciunea inimii și mama iubirii, iar băiatul din Cer de care te-ai îndrăgostit este chiar fiul meu. Ți-am testat speranța pentru a vedea dacă meriți cu adevărat să fii cu băiatul pe care-l iubești. Speranța ta l-a ajutat pe el să i-a formă umană și să vină la tine. Întoarce-te acum la palat deoarece el te așteaptă acolo. Și ține minte: PĂSTREAZĂ SPERANȚA MEREU VIE!”

Astfel, cele două s-au despărțit și prințesa s-a întors în împărăție unde s-a căsătorit cu băiatul din Cer și împărăția a fost numită : ÎMPĂRĂȚIA FERICIRII ȘI A SPERANȚEI.


  ~'poveste' de Amina Bunescu

Sursa : http://venus.org.ro
  

marți, 1 aprilie 2014

Sunt fericita ca sunt aproape de tine


"Cât de minunat este să-l poţi admira pe cel pe care-l iubeşti! În plină lumină a zilei, cu totală luciditate. Aşa cum priveşti soarele. Aşa că voi veni să te văd dimineaţa şi din felul în care te voi privi vei şti că te iubesc, că sunt tulburată de vocea ta, de ochii tăi, de zâmbetul tău strălucitor şi de sunetul paşilor tăi. Te voi vedea şi sunt fericită, înspăimântător de fericită, pentru că sunt aproape de tine". 
 
 
Anais Nin,
 
~ preluat de pe Venus- Asociatia pentru elevarea femeii (facebook)