.

miercuri, 25 iulie 2012

Alchimia relatiei sacre

 
Acest articol a fost preluat din cartea Magdalen Manuscript/Manuscrisul
Magdalenei (ORB Communications) .

Mulţi dintre noi tratează relaţiile în aceeaşi manieră în care este jucat pokerul. Facem tot posibilul ca să obţinem poziţia avantajoasă de control.
Iar dacă nu ne reuşeşte acest lucru, facem cacialma. Ne prefacem că avem
cărţi pe care nu le avem. Amăgim. Minţim.
Şi, chiar dacă acesta este modelul pentru mulţi aflaţi într-o relaţie, în era noastră post modernă, el nu este modelul pentru Relaţia Sacră, aşa cum
este ea descrisă în Manuscris.
Permiteţi-mi să fiu foarte sincer aici. Relaţia Sacră nu este pentru toată
lumea. De fapt, bănuiesc că sunt mult mai puţine persoane capabile sau măcar dispuse să o iniţieze, decât numărul de persoane care preferă să joace
jocuri emoţionale de cărţi.
Acest gen de relaţie cere sinceritate maximă - atât faţă de tine însuţi, cât
şi faţă de partenerul tău. În loc să ne ascundem cărţile, le etalam pe toate
pe masă. Toate speranţele noastre, toate fricile noastre, toate gândurile noastre mărunte şi de gelozie, toată şiretenia noastră: toate acestea sunt
expuse la lumina clară a conştientei, pentru că partenerul nostru să le vadă
Iar el trebuie să facă la fel. Nu va funcţiona, dacă exista uşi secrete
nedescuiate, cu gândul la evadarea mentală. Nu va funcţiona, dacă cei doi
partenerii nu sunt impecabil de sinceri unul cu altul.
Iar motivul pentru acest gen radical de sinceritate este că, fără ea, Alchimia Relaţiei nu poate avea loc. Acum, s-ar putea ca acesta să fie un termen nou pentru mulţi - chiar şi pentru cei care studiază alchimia interioară - întrucât dinamica relaţiei intime este rareori discutată în cadrul celor patru curente alchimice majore (egiptean, taoist, tantra yoga şi tantra budistă).
Mă gândesc, aşadar, că ar fi bine să definesc ceea ce vreau să spun aici şi
să stabilesc un gen de fundament. Că toate tipurile de alchimie, acest gen
de lucrare are de-a face cu schimbarea formei, într-o altă. În acest caz,
forma o constituie interdinamica ce a devenit obişnuită între doi oameni.
După un timp, oamenii au tendinţa de a intra în rutină. Însufleţirea care a
existat la începutul relaţiei începe să dispară. Ambele persoane devin mai
mult sau mai puţin conştiente. Realitatea dură este că este nevoie de vigilenta continuă şi de efort, ca să menţii o relaţie conştientă şi plină de viaţă.
Multe relaţii eşuează, deoarece partenerii fie că nu sunt dispuşi, fie că nu
pot face eforturile necesare ca să le susţină. În loc să se bucure de noutatea fiecărei clipe din cadrul relaţiei, cu timpul, se infiltrează un fel de monotonie; ceea ce înainte obişnuia să fie captivant, acum este plictisitor. Mai rău decât atât, se instalează un fel de letargie psihologică şi emoţională, iar amândoi partenerii cad pradă efectelor deprimante ale inconştienţei.
Acest gen de inconştienţă este clopotul de înmormântare pentru conştientă
psihologică şi înţelegere; şi, deşi el este rareori menţionat, acest gen de
inconştientă are un efect negativ şi asupra vieţii spirituale a unei persoane.
Aşadar, forma care trebuie să fie schimbată în cadrul unei relaţii este exact forma interacţiunilor ce au loc, de obicei, între cei doi parteneri.
Ca în toate tipurile de alchimie, pentru că reacţiile să se producă, trebuie să existe un vas. Iar în această situaţie, el este vasul siguranţei şi aprecierii, care oferă recipientul pentru transformare.
Dacă lipseşte siguranţă şi aprecierea, acest tip de alchimie nu poate fi realizat. Iar dacă te-ai decis că vrei să încerci acest tip de alchimie, în relaţia ta, îţi sugerez că mai întâi să faci o analiză. Să evaluezi, cu sinceritate, dacă simţi siguranţa şi apreciere în relaţie. Dacă nu le simţi, îţi vei irosi timpul încercând să realizezi acest tip de alchimie, cu partenerul tău actual. În schimb, îţi sugerez să îţi concentrezi eforturile asupra practicilor solitare, menţionate în Manuscris. Dacă totuşi vrei să încerci, începe să îi vorbeşti partenerului tău despre aceste sentimente de nesiguranţa şi lipsa de apreciere, pe care le simţi. Doar dacă - şi doar atunci când ele sunt rezolvate - ar trebui să te gândeşti să te angajezi în acest tip de alchimie.
Aşadar, acum avem două dintre cele trei elemente necesare alchimiei: ceva
care să fie transformat (tiparele obişnuite de interacţiune) şi vasul (plasă de siguranţă, dacă vrei, a relaţiei în sine). Este necesar şi un al treilea element; iar acesta este, desigur, energia necesară pentru a declanşa reacţia. De obicei, în relaţii există multă energie, sub formă de tipare nervoase, speranţe, frici şi dorinţe. Vom ajunge imediat şi la ele, însă acum vreau să vorbesc despre oţel.
Sinele nostru psihologic se aseamănă mult cu săbiile confecţionate din oteluri aliate. Ele au fost forjate în turnătoria severă şi fiebinte a copilăriei noastre, în solicitările formatoare ale experienţelor noastre de început. Această perioadă timpurie din viaţă este cea care reuneşte elementele sufletului nostru. Şi, asemenea oţelului, acest proces a fost realizat în condiţii de presiune şi temperatură foarte ridicate. Unii dintre noi au fost abuzaţi de părinţi autoritari, total reci sau chiar distructivi.
Unii dintre noi au fost lăsaţi de capul lor, fără să li se ofere niciun fel de sprijin sau de îndrumare. Iar fiecare tip de relaţie părinte/copil se încadrează între aceste două polarităţi. Posibilităţile de presiuni existente în copilărie sunt efectiv nesfârşite - şi la fel sunt şi aliajele psihologice ce rezultă din aceste tipuri de experienţe.
În multe grupuri de dezvoltare personală, se vorbeşte mult despre copilul
interior şi, chiar dacă în mod sigur are valoare să iei legătura cu acest
sine mai tânăr, acest lucru nu este întotdeauna încântător. Mitul nostru
cultural este că anii din copilărie constituie o perioadă de inocentă, o
perioadă în care totul e în regulă cu lumea. Pentru unii copii, acest lucru
este adevărat; pentru mulţi alţii, nu este deloc aşa.


Îmi amintesc că acum câţiva ani mă aflam în casa unui coleg terapeut, la o
petrecere. Majoritatea adulţilor de acolo lucrau ca terapeuţi, psihologi său
psihiatri. M-am trântit pe o canapea imensă şi, în timp ce sorbeam din paharul cu Pepsi, am observat un eveniment remarcabil. Unul dintre terapeuţi
venise la petrecere cu fiul său şi cu prietenul cel mai bun al fiului său.
Era clar că cei doi copii erau prieteni. Jucau un fel de joc de cărţi şi aşteptau, plini de respect, să le vină rândul. Nu era niciun fel de tentativa de a trişa, părând să se afle într-o atmosferă de camaraderie.
Apoi, tatăl băiatului a intrat în cameră şi i-a întrebat pe amândoi dacă aveau nevoie de ceva. Cei doi l-au privit cu fete de înger şi au zâmbit. Nu, au răspuns ei, cu cea mai dulce voce de băieţel. Tatăl şi-a bătut uşor fiul pe spate şi, în timp ce ieşea din cameră, l-a bătut cu nonşalanţă pe spate şi pe prietenul fiului său. Pentru o clipă, fiul său a privit incidentul cu un dezgust cumplit. Puteai observa că nu îi venea să-şi creadă ochilor. După care, în timp ce tatăl său a intrat în cealaltă cameră, fiul său s-a dat în spate şi l-a pocnit în faţă pe cel mai bun prieten al său!
Aceasta nu era deloc inocenta copilăriei. Aceasta era furia copilăriei. El nu era dispus să împartă afecţiunea din partea tatălui său, nici măcar cu prietenul său cel mai bun. Acest gen de gelozie este caracteristic mamiferelor superioare, iar noi suntem, cu toate iluziile noastre auto-laudative ale auto-suficientei, încă mamifere. Oricât de sus ajungem din punct de vedere spiritual, atâta timp cât vom trăi, vom avea trăsături în comun cu fraţii şi surorile noastre mamifere.
Viaţa lăuntrică a unui copil este deseori mult diferită de cum şi-o imaginează cei din jurul său. Fiind înconjurat atât de pericole, cât şi de oportunităţi, viaţa sufletească a unui copil este direct modelată de felul în care el alege să le trateze. Într-un sens, nu contează dacă e vorba de ceva cum ar fi o ameninţare a vieţii, un părinte alienat mintal, un agresor sexual de copii - sau ceva aparent inofensiv, cum ar fi cu cine să meargă la balul bobocilor. Cu toate că impactul pe care îl are faptul de se luptă pentru viaţa sa, ar putea foarte bine amprenta comportamentul unui copil pentru mult timp, până în vârsta adultă, deciziile minore din viaţa - cum ar fi, cu cine să socializeze sau nu - au şi ele impact. Toate aceste decizii minore şi majore creează temperatura şi presiune psihologică internă.
Aliajele personalităţii cuiva se contopesc sau sunt distruse prin foc. În momentul în care devenim adulţi, sabia a fost călita, iar aliajul personalităţilor noastre s-a întărit.
Unii dintre noi ies din această turnătorie a copilăriei având ascuţişurile săbiilor tari ca piatra; iar cele ale altora dintre noi sunt tocite. Unii dintre noi îşi păstrează tăişurile, iar alţii par să nu poată păstra niciodată nimic.
Lucrul cel mai important în legătură cu oţelul este că, odată ce iese din turnătorie, el tinde să rămână în formă sa originală. Iar unul dintre puţinele lucruri ce pot vreodată reconfigura aliajul, survine dacă oţelul devine la fel de fierbinte ca atunci când a fost format.


În lucrarea alchimică a Relaţiei Sacre, noi intrăm, în mod voluntar, înapoi
în turnătorie. Temperatura care apare între doi oameni, atunci când există
fricţiuni între nevroze ale fiecăruia din cei doi, poate deveni destul de
ridicată. Dacă ambele persoane pot găsi curajul de a fi total sincere cu ele
însele şi una cu cealaltă, în aceste momente incandescente, aliajele
psihologice pot fi modificate. Atunci, în relaţie pătrunde un nou tip de
însufleţire, alimentat de energia adevărului psihologic.
Treaba este că cei mai mulţi dintre noi vor face aproape orice ca să evite
încărcătura psihologică. Atunci când ajungem să ne simţim inconfortabil,
mulţi dintre noi părăsesc Iluzia. Pentru unii, acest lucru înseamnă literalmente să îşi facă bagajele şi să plece din oraş - sau cel puţin în altă parte. Pentru alţii, acest lucru înseamnă că sunt prezenţi fizic, dar că nu mai sunt prezenţi emoţional. Devenim indiferenţi. Devenim roboţi. Ne mişcăm şi vorbim, aproape că atunci când suntem normali, însă ne-am retras departe, foarte departe, în interior. Alţii se anesteziază cu alcool sau droguri. Iar unii o fac cu ajutorul televiziunii. La urma urmei, noi, oamenii, suntem foarte deştepţi şi creativi. Putem găsi tot felul de metode de a evita să ne confruntăm cu noi înşine. De fapt, ele sunt mult prea numeroase, ca să le enumăr aici. Însă cred că înţelegi ideea. Bănuiesc că întrebarea reală de aici este – ce faci atunci când, din punct de vedere psihologic, lucrurile devin prea fierbinţi pentru gustul tău? Ce faci atunci când eşti pe punctul de a simţi ceva ce nu vrei să simţi?


Pentru cei care se afla într-o Relaţie Sacră, astfel de sentimente sunt o chemare la a fi prezenţi. El este un moment în care să fii total sincer şi în care ambii parteneri să îşi exprime sentimentele adevărate, oricât de stânjeniţi sau de speriaţi ar putea fi cei doi. Spunându-şi adevărurile unul altuia, în dinamica relaţiei pătrunde un element însufleţitor. Sinceritatea psihologică duce la înţelegere psihologică - Iar odată cu înţelegerea, există şansă pentru conştientă, iar odată cu conştientizarea poate avea loc schimbarea.
Acest capitol nu prea este un manual pentru Alchimia Relaţiei. El este în
principal, cred eu, o prevenire. Magdalena s-a referit la acest lucru, în Manuscris. Ea l-a numit obscurităţi în calea zborului. Sună minunat de exotic, nu-i aşa? Ei bine, în clipa în care obscuritatea este, în mod clar, în faţa ta, nu este ceva foarte exotic. Şi nu e o senzaţie foarte exotică, atunci când turnătoria relaţiei devine atât de incandescenţă, încât simţi că te topeşti (din punct de vedere psihological, asta e). Este nevoie de curaj şi tărie sufletească, ca să stai în turnătorie, atunci când fierbinţeala începe să-ţi slăbească stabilitatea imaginii pe care o ai despre tine însuţi.Puţini dintre noi sunt dispuşi să arate că sunt caraghioşi, speriaţi, meschini sau geloşi. Iar de multe ori vom recurge la mijloace elaborate, că să ascundem aceste sentimente, de noi înşine sau de alţii.
Însă, în Relaţia Sacră, aceste lucruri ies, în mod invariabil, la suprafaţă, la fel ca nămolul de pe fundul unui butoi, care a fost tulburat. Lucrul important este să înţelegi că asta nu înseamnă că o faci (Relaţia Sacră) greşit; el înseamnă că e posibil să o faci bine. Aşa cum a spus Magdalena, în Manuscris: puterea alchimiei extrudează sau scoate afară zgură. Acest lucru poate fi fascinant, atunci când zgura este îndepărtată din partenerul tău, însă e într-adevăr înfricoşător, atunci când ea iese din tine.

Ceea ce face că Relaţia Sacră să fie sacră, este că ea e într-adevăr o cale
dumnezeiasca de a fi.


Rădăcina cuvântului sacru înseamnă, de fapt, a întregi [în engleză, holy: sfânt/sacru şi whole:întreg/ total/teafăr. N.tr.]. Aşadar… atunci când facem ceva care creează întregire (în acest caz, întregire psihologică) , suntem angajaţi într-un act sfânt sau sacru.
În creuzetul siguranţei, sincerităţii şi aprecierii reciproce, e posibil să fie făurit/forjat un nou tip de sine. Acest nou sine este, din punct de vedere psihologic, mai sincer, mai conştient şi mai liber decât omologul său de dinainte de a intra în turnătoria relaţiei. Şi, asemenea păsării phoenix care se naşte din propria-i cenuşă, acest sine are aripi. El poate zbura în locuri pe care, înainte, şi le putea doar imagina.
Există aici taine şi comori care îi aşteaptă pe cei care au curajul să pătrundă în adâncurile lor înşişi şi ale partenerilor lor. Aşa cum am spus, ea nu este pentru toată lumea. Probabil că vei şti dacă eşti un candidat potrivit, pentru că o vei simţi în sufletul tău, în inima ta.
Dacă intri pe acest drum, să ştii că nu există manuale. Există prea puţină
îndrumare de preţ, în exterior. În mod tradiţional, calea spre spiritualitate a fost una a solitudinii. Şi, chiar dacă celor care sunt într-o Relaţie Sacră, le-ar putea fi necesare perioade de solitudine, ceva s-a schimbat. Ei consimt să meargă împreună pe calea spre Divinitate, unul lângă altul, prin rai şi prin iad, pe piscurile strălucitoare, în care toate lucrurile sunt dintr-odată limpezi ca şi cristalul, şi prin văile întunecate ale morţii psihologice, în care ţi-e greu până şi să-ţi vezi piciorul păşind în faţa celuilalt. Şi totuşi, din întunericul faptului de a nu şti, începe să răsară o profundă forţa primordială. Ea necesita un tip neobişnuit de treime sfântă – trei lucruri, pentru că ea să-şi îndeplinească sarcina cea mai sfântă – siguranţa reciprocă, sinceritatea psihologică şi aprecierea celui Iubit.

Să aveţi o călătorie grozavă!

sursa http://tomkenyon. com/alchemyofrel ationship - Editura-foryou Newsletter

Energia Noua a relatiilor

"Imaginaţi-vă o relaţie care nu este o provocare, care vă susţine. O relaţie în care, ştiţi, nu sunt lupte. Nu căutaţi să obţineţi nimic din ea. Este, pur şi simplu, un mod grozav de a vă bucura de viaţă, de a împărtăşi viaţa cu altcineva. Doar respiraţi adânc şi imaginaţi-vă toate aceste lucruri."(Adamus Saint Germain)
 

Iubiti sexul


 Energia care scoate in evidenta sexul este energia care scoate in evidenta viata : adica insasi viata.
Voi ati reprimat sexul tot asa cum ati reprimat viata, in loc sa va exprimati Sinele pe deplin, cu daruire si bucurie.
Codurile morale, constrangerile religioase, tabu-urile sociale si conventiile emotionale cu care ati investit sexul (dragostea si intreaga viata) v-au facut incapabili de a va bucura de viata.
Sexul inseamna bucurie. Sexul este, de asemenea, sacru. Bucuria si ideea de sacru se interfereaza.
 Dar nu alegeti sexul in locul Dragostei.
Sexul este o exprimare extraordinara a dragostei - dragoste pentru celalalt, dragoste pentru sine, dragoste pentru viata.
De aceea sunteti obligati sa-l iubiti!
Nu v-am dat niciodata ceva de rusine - si cu atat mai putin corpul vostru si functiunile lui. Sentimentul de atractie si dorinta intensa de a te indrepta spre celalalt, de a deveni unul, este dinamica esentiala a tot ceea ce traieste. Eu am pus-o in totul. O aveti inca de la nastere si se afla in mod inerent in interiorul a Tot Ceea ce Este.

Cum putem exprima cel mai bine treaba asta care se numeste energie sexuala?

Cu Dragoste. Cu Deschidere. In joaca. Cu Bucurie. Peste Masura. Cu Pasiune. In mod Sacru. Cu Romantism. Cu Umor. Spontan. Miscator. Creativ. Fara Sfiala. Cu Senzualitate.
Si, desigur, Frecvent !

fragment din trilogia Conversatii cu Dumnezeu, de Neale Donald Walsch

luni, 16 iulie 2012

Iubirea constienta si intimitatea - chei pentru o relatie implinitoare


Iubirea constienta:   inseamna sa-ti cunosti nevoile, sa le exprimi intr-o maniera afectuoasa si ,de asemenea, sa cunosti limpede - prin Comunicare, care sunt nevoile partenerului tau, fara de care relatia nu ar putea functiona normal. Este esential ca ambele persoane dintr-o relatie sa exprime explicit care este acel lucru pentru ele, apoi sa respecte asta, unul pentru altul. In acest fel vor evolua amandoi intr-o relatie sacra. Aceasta e iubirea constienta.(e.b)
Intimitatea  :
“Ce este intimitatea ?
 Cuvintul deriva din latina si inseamna “cel mai profund”. Intimitatea trece dincolo de simplul contact fizic. Ea se refera la o stare de confidentialitate, la o relatie personala profunda. Atat pentru barbat cit si pentru femei, apropierea emotionala este aspectul cel mai important al intimitatii..Intimitatea emotionala incepe atunci cind partenerii impartasesc experienta vietii lor: simtaminte, conceptii, convingeri, tinte, domenii de interes, timp. Daca unul dintre aceste domenii este deficitar, va exista o lipsa de apropiere.Nimeni nu poate ajunge la Intimitate fara sa plateasca, in mod personal, un pret. Uneori pretul acesta poate fi masurat in termini de suferinta si de durere. Dar privilegiul ajungerii la intimitate atarna mai greu in balanta decat suferinta.”
“Intimitatea in relatie are drept tinta aceea de a te simti aproape de fiinta pe care o Iubesti: emotional, fizic, social si spiritual, adica in cele 4 domenii care afecteaza si sustin “intreaga fiinta”.
“Fiecare dintre noi are o imagine mentala  cu privire la cum ar trebui sa se comporte partenerul. Ori de cate ori suntem dezamagiti sau iritati, aceasta este o cauza a discrepantei dintre modul in care se comporta acesta si asteptarile noastre, deoarece sistemul de valori este diferit. Marea majoritate a problemelor dintr-o relatie ar putea fi evitate daca partenerii ar fi in stare sa-si inteleaga unul altuia nevoia de a vedea, de a auzi sau de a simti demonstratii de iubire, de apreciere si respect.”
Dar  care este acel lucru care pune sistemul de valori in echilibru si transforma o relatie functionala intr-una extraordinar de implinitoare?
Raspuns:  Intimitatea-un statut de “cei mai buni prieteni.” Egalitate si parteneriat.
“Cind partenerii dintr-o relatie intima invata sa-si impartaseasca unul altuia simtamintele, sa inteleaga punctual de vedere al celuilalt, sa  cauta impreuna o solutie…castiga amindoi.Si aceasta rasplata valoreaza cat greutatea ei in aur.”
Relatiile intime, bazate pe incredere, loialitate, deschidere si apropiere este  etalonul pentru cel mai placut si implinitor mod de viata.
Intimitatea este rezultatul final al efortului investit de un cuplu in care cei doi vor sa ramana indragostiti unul de celalalt cat mai mult timp.
Intimitatea se dezvolta pe masura ce intre parteneri se stabileste o relatie bazata pe afectiune si preocupare, in care increderea si onestitatea sunt evidente, intr-o atmosfera in care nimeni nu se teme ca gandurile, simtamintele sau preocuparile lor ii vor fi criticate, ci intr-un simtamant de deplina siguranta si sentimentul ca esti  auzit, ascultat si inteles. Alte expresii care ar putea descrie o relatie intima ar putea fi: purtarea de grija, partasie, cunoastere reciproca, daruire de sine, satisfacerea nevoilor celuilalt, deschidere, impartasire cu celalalt a celor mai ascunse lucruri, a tot ce ai pe suflet… Fiecare trebuie sa simta ca simtamintele lui sunt importante si ca li se acorda cea mai mare consideratie. Aceasta sta la temelia respectului.…
Aceasta presupune:
-incredere;
-deschidere;
-libertate;
-timp

Atunci cand ajungi la acest fel de apropiere non-sexuala cu partenerul tau, inseamna ca ai atins cel mai inalt nivel de intimitate. Nu exista nici o alta cale, si toate motivatiile pe care le aducem pentru a justifica nesinceritatea si ascunzisurile, nu sunt decat o iluzie. Ar fi mult mai bine sa spui  ceea ce simti cu adevarat decat sa intri in labirintul si in dificultatile unei relatii false si conventionale.“
Nu exista nici o justificare, exista doar propriile noastre frici si slabiciuni personale: teama de a fi respins sau criticat si instinctul de a te proteja, amintiri dureroase din trecut, probleme nerezolvate ale relatiei actuale, faptul ca ai fost ranit sau dezamagit prea tare pentru a mai incerca din nou…etc
Desi tinjesc enorm dupa intimitate, oamenii se tem de intimitate , pentru ca aceasta presupune vulnerabilitate si daruire de sine.  Este mult mai usor sa-si dezbrace hainele si sa-si ofere trupurile, decat sa se ofere pe ei insisi”.
Este considerat un mare curaj  sa ne deschidem complet in fata partenerului, sa fim vulnerabili. Dar de fapt vulnerabilitatea este adevarata putere si prin ea vom atinge desavirsirea la care aspira sufletele noastre. (e.b.)
“De asemenea, intimitatea include capacitatea de a percepe ceea ce simte si ceea ce are nevoie partenerul tau, precum si dispozitia de a face acele schimbari prin care sa te adaptezi acestor nevoi, cind situatia o cere. Aceasta daruire de sine inseamna oare o pierdere a identitatii? Nicidecum, dar ea implica o dispozitie reciproca de a raspunde dorintelor celuilalt.
Barbatii simt nevoia de intimitate, dar nu o cauta deoarece li se pare ca aceasta ar ameninta individualitatea lor. De aceea ei au tendinta sa se retraga dupa ce au ajuns la ea. Acest comportament este derutant pentru femei, deoarece ele  isi doresc foarte mult sa mentina intimitatea castigata. Intimitatea aduce femeilor mai multa fericire. Pe barbati intimitatea ii protejeaza de stress si le imbunatateste starea de sanatate.
In concluzie, intimitatea emotionala este un lucru extraordinar!
Atunci cand este experimentata, ea conduce la bucurie pura , satisfactie si  implinire . “

(text preluat din cartea “Secretele comunicarii” –Cum sa vorbesti astfel ca partenerul tau sa te asculte, Cum sa asculti astfel ca partenerul tau sa vorbeasca, de Nancy L. Van Pelt)

duminică, 15 iulie 2012

Noua energie a relatiilor - 4D versus 3D

  Una din caracteristicile celei de a treia densități este separarea, fie ea separare de Întreg, față de celălalt sau de felurite aspecte din noi înșine de care care ne-am privat prin uitare. Aceasta idee de separare a fost necesara pentru a ne tine ancorați în densitatea a treia, experienta pe care noi toți ne-am ales-o (încă înainte de a ne încarna) pentru a experimenta mai amplu contrastul polarităților și a știi mai clar ceea ce vrem cu adevărat.

In aceasta tranziție din 3D în 4D  ne mutam din separare în integrare, astfel că, multe din premisele
bazate pe separare ce există în 3D, nu pot opera fluent în 4D.
Ceea ce majoritatea simt în această perioadă, este creșterea/evoluția noastră (fie în relații cu cei dragi, familii, prieteni sau cu noi înșine), iar lepădarea de anumite convingeri și crezuri (pe care cel mai probabil, majoritatea Indivizilor încă le poartă), devine imperios necesară.

Ca Indivizi în plin proces de evoluție suntem ghidați spre a lasă în urma mentalitatea de „victime” ale Universului în timp ce ne asumam responsabilitatea pentru creația și manifestarea noastră în lume / a lumii.

Devenind responsabili pentru consecințele propriilor vibrații, observatorul poate să transceadă rolul de victimă într-o înțelegere a faptului că: nimic din exterior nu are putere asupra ta, decât dacă alegi să-i dai energie acelui vis/viitoare creații (dacă menții/amplifici energia către (cu Iubire sau cu frică) prin crezurile și definițiile tale (crezuri ce ulterior generează: gânduri, emoții și comportament-acțiuni(mentale sau fizice)).
Nu contează atât evenimentele vieții, cât reacția Individului (ce provine din crezuri/definiții), și atitudinea sa asupra acelui eveniment (reacția noastră într-o anumită situație fiind măsurătoarea cu care ne auto-evaluăm(dacă ne-am învățat lecțiile sau nu), crezurile și definițiile noastre fiind cu adevărat cele ce determina dacă o situație va avea impact pozitiv sau negativ asupra vieții noastre.
Relații în densitatea a treia (3D)
Felul în care oamenii se raportează unul altuia în conștiința de densitatea a treia.
Relații de densitatea a patra (4D)
Felul în care oamenii se raportează unul altuia în conștiința de densitatea a patra.
Separarea

Separarea de Sursa Divină.
Separare unul de celalalt.
Separarea de aspecte ale sinelui.
Integrare + Reintegrare
Orice și Oricine sunt (demonstrat științific) interconectați.
Toți, la un nivel înalt, suntem Unul.
Experimentarea conectării la Sursă.
Secretele
Retinerea informațiilor de alte personale sau chiar de sine însuși.
Evitarea conversațiilor pe subiecte 'tabu'.

Datorită secretelor, partenera/partenerul meu nu are cum sa afle adevărată mea persoana. Aceasta menține separarea față de o parte din mine.
Sinceritate și Deschidere
Sinceritate totala cu Partenerul meu.
Prin onestitate, Partenera/Partenerul meu poate știi cine sunt cu adevărat.

Onestia însemnând sa fi 100% cine știi că ești cu adevărat.
Nu evit sa spun o informație sau un comentariu numai ca să evit să rănesc Partenerul/a sau sa încerc sa controlez relația.
Nu am cum să știu sau sa prezic ceva ce l-ar putea 'răni' pe Celălalt, sau cum Celălalt va reacționa la Onestia mea.
Nu îmi asum responsabilitatea pentru emoțiile altor Persoane, nivel de vibrație (gradul evolutiv (de la vinovăție/frică la Iubire)) și reacțiile sale la adresa comunicărilor mele sincere și non-manipulative.
Monogamie din frica
Prin relația mea monogamă, eu sunt "separat" de vulnerabilitatea de a avea să am de a face cu orice altă relație: astfel mă simt "în siguranță".
Folosesc argumente bazate pe mentalitatea societății și judecații morale în scopul de a manipula în rușine sau vina partenerul/a pentru a rămâne fidel într-o relație.
Relații bazate pe alegere
Monogamie, Poligamie sau Poli-fidelitate, toate sunt o alegere validă.

Nu există nici un implicit 'corect' sau 'greșit'

Toate tipurile de relații nu au etichete de bine sau de rău ci sunt neutre. Orice tip de relație este OK în ochii Creației.
Dacă aleg monogamie, asta nu înseamna ca eu trebuie sa aștept sau sa oblig Partenerul/a meu sa fie monogam(ă).
Iubirea condiționata
Te voi iubi numai dacă îmi îndeplinește nevoile și așteptările.

Îmi voi retrage afecțiunea dacă nu voi fi satisfăcut(ă).
Iubirea Necondiționata
Chiar dacă nu îmi satisfaci nevoile și așteptările tot te voi iubi.

Te iubesc pentru ceea ce ești fără sa încerc sa te schimb forțat.
Devotament
Am nevoie ca cineva sa mi-se comita pentru a evita teama de a o lua de la capăt cu alta relație.
Deși comiterea nu asigura niciodată securitatea, ma face sa cred sau sa ma simt că sunt în siguranța.
Ființarea în prezent
Stau în prezent și nu am nevoie de cineva care sa mi-se comita pentru ca am încredere ca viitorul va avea grija de sine.
Comiterea este irelevanta pentru cum mă simt eu acum!
Așteptări
Vreau, ma aștept și încerc ca partenerul meu sa îmi satisfacă nevoile.
Îmi folosesc partenerul pentru a-mi satisface nevoile.
Sunt fericit doar dacă nevoile îmi sunt îndeplinite.
Fără așteptări
Am încredere și nu am așteptări de la Partenerul meu.
Ma bucur de Partenerul meu, dar fără sa am așteptări.
Manipularea
Folosesc mijloace evidente sau ascunse de manipulare, încât nevoile mele sa fie satisfăcute și sa fiu protejat de propriile mele frici.
Eu îmi vad partenerul meu cum am nevoie sa-l vad, nu cum este el de fapt.
Permisivitatea/Acceptanță
Eu îi permit Partenerului meu să fie cine și ce vrea sa fie. Doar atunci pot vedea cine este cu adevărat.
Nevoia de control
Nu am încredere ca tot ceea ce se întâmpla este pentru mai binele meu cel mai înalt. De aceea simt nevoie de a controla și modela relația astfel încât 'îmi va împlini așteptările'.


Simt ca și cum Partenerul îmi e proprietate.
Încrederea absolută
Cred ca tot ce se întâmplă este pentru mai înaltul meu beneficiu. Astfel, nu simt nevoia de control asupra Partenerului meu.
RELAȚIA este pusă Înaintea DEZVOLTĂRII PERSONALE
DEZVOLTAREA PERSONALA este pusă MAI PRESUS DE RELAȚIE
Dependenta
Depind de și am nevoie de cineva, în afara mea, pentru a putea fi fericit.
Auto-Suficiență
Recunosc ca Eu singur sunt creatorul Întregii realității proprii. În concluzie, sunt generatorul propriei fericiri.
O persoana nu poate sa iubească deplin mai mult de o persoana
Densitatea a treia pune emfază pe Dualitate.

Dacă partenerul meu iubește și alta persoana asta înseamna ca el/ea vor avea mai putina pentru mine.
(Aceasta este o iluzie.)
O Persoană poate sa iubească pe deplin mai mult de o Persoană
In densitatea a patra emfaza este pusă pe multiplicitate.
Nu contează câți Oameni iubește Partenerul meu, aceasta nu diminuează nici un pic iubirea ce o are față de mine.

Indiferent de câți Oameni iubesc, asta nu diminuează nici un pic și fel, câtă iubire am pentru Partenerul meu.
Dacă partenerul meu petrece mai puțin timp cu mine nu ma simt asa bine
Iubirea partenerului meu este direct proporționala cu timpul care și-l petrece cu mine.
Vreau sa evit sa fiu de unul singur.
Pentru a evita frica de a fi singur ma agăț de partenerul meu.
Dacă Partenerul meu petrece mai puțin timp cu mine e ok
Dacă ma iubesc cu adevărat, timpul petrecut singur cu mine, are aceiași valoare ca și timpul petrecut cu Partenerul meu.


Ma iubesc la fel de mult cum îmi iubesc Partenerul asa că oricât timp as petrece singur(ă), este la fel de plăcut ca și cum as petrece cu Partenerul.

Astfel, este ok dacă petrec mai puțin timp cu Partenera/ul.
Durerea
Exista totdeauna durere când operez cu o mentalitate a densității a treia, care este bazată pe separare și frică.
Bucurie Placere și Extaz
Nu exista durere, ci doar fericire, placere și extaz atunci când funcționez din punctul de vedere al relațiilor de densitatea a patra.
Încheierea unei relații creează durere, tristețe și sentimentul de a pierde ceva
Încheierea unei relații nu creează durere și tristețe
Realizând că aceasta relație nu ne mai servește în scopuri pozitive, asa ca alegem sa o încheiem pașnic.

Vedem ca relația se duce în direcții diferite asa ca o lăsam sa se sfârșească fără resentimente. Totul cu Iubire.
Frica de a fi singur
Sunt dependent de prezenta fizica a a partenerului meu ca sa pot sa ma simt conectat cu el/ea.
Trebuie sa am partenerul meu aproape sau altfel ma simt speriat și singur.
Sentimentul de conectivitate cu cineva special dincolo de timp și spațiu
Chiar dacă partenerul meu este departe sau chiar dacă nu ne-am mai văzut de mult timp, mă simt foarte conectat cu el/ea.
Separarea este o iluzie, noi de fapt fiind conectați indiferent de distanță.
Supărare pe celalalt (vina)
Sunt supărat pe partenerul meu pentru ca nu mi-a satisfăcut nevoile!
Dau vina pe altul pentru eșecurile mele (deși vina aruncata ma face sa ma simt lipsit de putere asupra a ceea ce s-a întâmplat sau se întâmplă).
Supărarea pe sine
Sunt supărat cel mult pe propria persoană pentru că am creeat o realitate pe care nu o prefer - dar mă iert repede înțelegând ce am avut de învățat din lecția respectivă.
Victimizarea
"Rănitorii" și "Victimele"
„Uneori rănesc pe alții".
Pot fi uneori „rănit(ă)" de comentariile și acțiunile altora.

"Rănitorii" si "Victimele" este în fapt o iluzie.
În realitate nu există 'victimitate' atât timp cât fiecare își creează propria realitate.
EU ÎMI CREEZ/ATRAG PROPRIA-MI REALITATE
Auto-Responsabilitate
Auto-Împuternicire
Eu creez propria mea realitate, iar asta include și cum reacționează alți oameni la acțiunile mele.

Nu pot fi rănit(ă) de o alta persoană (căci tot Eu sunt de fapt Acela/Aceea)

Nu pot niciodată cu adevărat răni o Altă persoană (căci tot Eu sunt Acela/Aceea)
Numai eu sunt responsabil(ă) pentru reacțiile mele la adresa comentariilor sau acțiunilor altor persoane.

Nu sunt responsabil pentru Altul, ci în 'fața lui Altul' (să Observ, să Înțeleg, să fiu din ce în ce mai mult din ceea ce pot fi - să fiu Eu Însumi!)
Simțindu-mă responsabil pentru nevoile partenerului meu

Partenerul meu vrea ca eu sa ii satisfac nevoile exterioare, dar nevoile unei persoane nu pot fi niciodată împlinite cu adevărat de altcineva deci partenerul meu este sortit sa se supere pe mine pentru neîmplinirea nevoilor / dorințelor lui.




_______________________________
Responsabilitatea pentru ce as vrea sa dăruiesc Partenerului meu și relației noastre
Sunt pur în intenție și în relație.
Sunt 100% cine sunt eu cu adevărat în relația cu Partenerul meu.
Sunt responsabil, pentru ceea ce, în integritatea mea deplină, îmi doresc să dăruiesc relației noastre


_______________________________


Tabelul de mai sus a fost inițial asamblat de un Individ pe nume Iasos, pe baza transcriptiei unui channeling al lui: Lyssa Royal, intitulat: "4th Density Relationships", transmis de pleidieni Germane & Sasha.
sursa: romania-in-paradis.blogspot.ro

luni, 9 iulie 2012

40 de sfaturi pentru o relatie reusita


Evitati cele 20 de lucruri care distrug o relatie


1. Sa ii spui mereu partenerului ce sa faca.
2. Sa te porti de parca ai fi copilul partenerului.
3. Sa te porti de parca ai fi parintele partenerului.
4. Sa iti ataci partenerul si nu problema.
5. Sa arunci vina asupra partenerului.
6. Sa dai replica inainte sa intelegi foarte bine ce a vrut sa
transmita celalalt.
7. Sa te porti isteric.
8. Sa te porti ostil.
9. Sa folosesti cuvinte injositoare si sa te porti abuziv.
10. Sa te porti cu partenerul tau de parca ar fi un bun aflat in posesia ta.
11. Sa eviti sa privesti in ochi atunci cand iti vorbeste partenerul.
12. Sa iti intrerupi partenerul atunci cand vorbeste.
13. Sa critici, mai ales in public.
14. Sa iti ignori igiena personala.
15. Sa iti descarci nervii pe celalalt.
16. Sa nu ii marturisesti lucrurile care te deranjeaza.
17. Sa te astepti ca partenerul sa iti citeasca gandurile.
18. Sa minti, sa inseli, sa incalci promisiuni facute.
19. Sa ai o aventura.
20. Sa iti descurajezi partenerul in privinta pasiunilor si hobby-urilor sale.

20 de sfaturi pentru o relatie frumoasa

1. Sa ii spui partenerului ce iti doresti.
2. Sa iti asumi responsabilitatea pentru nevoile si dorintele tale.
3. Sa ii permiti celuilalt sa isi descopere si sa isi exprime nevoile
si dorintele.
4. Sa ataci problemele si nu persoana.
5. Sa iti asumi responsabilitatea pentru negocierea schimbarilor din
cadrul cuplului.
6. Sa incerci sa intelegi foarte limpede ce are celalalt de spus
punand intrebari.
7. Sa iti pastrezi calmul.
8. Sa iti exprimi furia cu respect.
9. Sa nu abuzezi; iar daca se intampla acest lucru, ia in considerare
si consilierea unui psiholog.
10. Respecta individualitatea partenerului.
11. Foloseste-ti aptitudinile unui ascultator activ.
12. Lasa-l pe celalat sa isi termine gandul inainte de a interveni in
cadrul unei discutii.
13. Alege mereu momente private pentru a comunica si negocia divergentele.
14. Arata respect fata de tine si fata de partener.
15. Mergi la sursa problemelor pentru a le rezolva.
16. Spune-i partenerului, inca de la inceputul relatiei, despre
asteptarile tale si despre lucrurile care nu iti plac.
17. Negociaza solutiile la problemele voastre.
18. Fii sincera si tine-ti promisiunile.
19. Discuta despre tot ce iti doresti cu partenerul tau, nu te astepta
ca el sa iti citeasca gandurile.
20. Incurajeaza-ti partenerul sa discute deschis despre nevoile si
dorintele sale.


sursa: necunoscuta